Povestea Lăzii de Breaslă din Biertan

sau

Noi metode de biblioterapie: înființarea de biblioteci (tehnica Ora et Labora)

spațiul, după o primenire inițială

A fost odată, un loc rece și prăfuit, gol și fără viață, în care oamenii locului depozitau ajutoarele de alimente pentru cei mai nefericiți oameni din sat. Dar, se pare că destinul acestui loc era altul, deoarece, într-o zi zgribulită de decembrie, în Biertan au ajuns doi oameni (povestitorul acestei povești, reprezentant al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu cu încă Cineva, mai exact Szocs Joszy), purtați pe drum de un gând bun, acela de a da viață locurilor în forma a ceea ce oamenii numeau simplu bibliotecă publică. Este bine de știut că întreaga lor expediție era sub semnul marelui proiect Biblionet.

Cei care conduceau destinele locului le-au arătat celor doi spațiul neguros în care nici cei mai optimiști nu ar fi întrezărit îmblânzirea lui.

viitoarele rafturi

Dar, așa cum vă spun, locul avea un destin aparte.

Dar pentru că, din când în când, povestea se poate transforma într-un raport de activitate, schimb cadența și textura cuvintelor pentru a prezenta nu felul în care ia contur o bibliotecă publică, ci felul în care anumiți oameni, pentru care sunt recunoscătoare că-mi sunt prieteni și parteneri în proiecte fanteziste (fanteziste, doar în stadiul de prezentare al proiectului și doar în câmpul de înțelegere al unor oameni…), fac un efort uriaș pentru a se întâmpla și la noi ceea ce vedem ”la alții”.

selecție & transfer colecția de carte 

Nu de puține ori am fost întrebați dacă suntem români, și de fiecare dată când răspundeam că suntem români, ”români din Sibiu”, localnicii nu-și mascau dezamăgirea... Un semn specific spațiului românesc, unde imaginea eroului transformator nu este ”made in România”.

Această istorisire este despre o breaslă personală, să-i spun așa, breasla prietenilor făuritori de bine, care prin ceea ce face alungă umbra deasă a neîncrederii și a tristeții generalizate... 

imagine din biblioteca abandonată

multitasking android

Comparativ cu alte ”șantiere” (Șeica Mică – Biblioteca de Turtă Dulce și Marpod – Borcanul cu dulceață de povești) Biertanul a fost cel mai solicitant. Și distanța Sibiu-Biertan era mai mare și volumul de muncă și spectrul activităților mai complex:
- sortarea și transferarea fondului de carte (sau mai bine spus, cea mai rămas din vechea bibliotecă părăsită de zâne și oameni),
- realizarea obiectelor de mobilier (alte rafturi, alte dichisuri),
- identificarea de mobilier și lăzi vechi, de obiecte de decor,
- decuparea scaunelor din cinematograful postbelic,
- recondiționarea, pictarea, croiul, coaserea steagurilor, draperiilor, detaliilor,
- transformarea unor obiecte inutile în standuri de mare efect vizual.
- recuperarea de instrumente muzicale și nu în ultimul rând
- curățenia spațiului, igienizarea lui,
- achiziționarea de lămpi și decorațiuni menite să compună un loc plin de tihnă în care fiecare locuitor al Biertanului să-și găsească un semn identitar și un rost, iar fiecare turist să descopere farmecul ascuns al culturii românești în decorul civilizației săsești.

Vlad

Tema aleasă pentru concept a fost Lada de Breaslă și tot instrumentarul identitar al acestui tip de organizare profesională specifică Transilvaniei medievale și moderne. Biertanul, ca loc și importanță patrimonială (sit UNESCO) este deosebit de ofertant pentru această temă, dar intenția principală nu a fost cea de recuperare a breslelor de odinioară din aceste locuri (peste 30 la număr) ci conturarea a cinci bresle contemporane al căror profil de activitate corespunde activității de zi cu zi a celor de aici. Și-am propus: Breasla Gazdelor Bune, Breasla Cititorilor de Poezie, Breasla Vindecătorilor, Breasla Crescătorilor de Albine și Breasla Degustătorilor de Vinuri. Fiecare dintre ele așteptându-și breslașii în marea casă a cunoașterii, cu steag făurit și reprezentativ.

Răzvan

Numele de Lada de Breaslă l-am ales ținând cont de importanța acestui obiect de identitate de grup, fiind locul în care se așezau cele mai de preț obiecte ale organizație, dar și ale membrilor săi. Fiecare reuniune de breaslă se făcea cu lada deschisă, semn că nu sunt secrete între cei care împărtășesc o activitate vitală pentru familia și comunitatea din care făceau parte.

Tot așa, mi-am dorit ca Biblioteca Lada de Breaslă să fie locul, permanent deschis celor care simt că fac parte dintr-un întreg cultural și tradițional, în care se găsesc cele mai prețioase odoare identitare ale comunității.

recondiționări masive

Reformatorul din mine a fost ajutat și de data asta de un artist, care cel puțin în acest proiect, a dat dovadă de mult mai multă energie, depășind orice imaginație. Și, uite cum, am făcut introducerea pentru intrarea în scena a lui Carmen Siminie, designer și o neînfricată meșteriță a foarfecelor, culorilor, pensulelor și-a altor o sumedenie de instrumente de realizat minuni, cu care tot încearcă să mă împrietenească… Fiecare meserie are sacralitatea sa, iar acest lucru îmi este reamintit de fiecare dată de Carmen, care în tot ceea ce face aduce forță și inspirație. Suntem o echipă, completându-ne științele pe care fiecare le poartă, pentru a le uni transformator într-un produs inovator, generator de bine și mulțumirea simplă a lucrului bine făcut.

Carmen Siminie

Florin și lăzile inițiale

Acestui nucleu, constant, de altfel, în proiectul dedicat reinventării spațiilor Concept Library, i s-a alăturat 3 voluntari: Vlad Buștiuc, Florin Tărășan și Răzvan Zamfir și ei omniprezenți în tot ce-am reușit să facem până acum pe… piața bibliotecilor publice din județul Sibiu.

inventar sector multimedia

Un rol important și-a asumat Primăria și Consiliului Local Biertan, prin dl. Mircea Dragomir, primarul comunei și dnei. Maria Florea, viceprimar.

La un moment dat în grupul de voluntari din partea comunității și-a făcut apariția un fuior de fată, tăcută și translucidă, cea care, ulterior avea să primească șansa și provocarea profesională de a coordona Lada de Breaslă, Codruța Plăiaș.
De asemenea, ne-am bucurat și de ajutorul unui bibliotecar spiriduș, Mihaela Stănciulescu - biblioteca comunală Marpod și de răsfățul la care ne-a supus neîncetat Mama Alo, responsabilă cu cele mai bune plăcinte cu mere din lume, muza Breslei Gazdelor Bune. :)

Poveștile la modă sunt cele scurte, pentru că timpul aleargă uneori mai iute decât vântul, culegându-le oamenilor atenția pentru Mereu-Altceva, chiar și celor care citesc povești interesante, cum este cea de față...

contur intermediar

Așadar, scutur tolba de cuvinte din care mai cad doar cele prin care readuc aminte că unele locuri se bucură de un destin aparte, iar un astfel de loc este cel de față, o ladă de breaslă, plină planuri de viitor, aducătoare de bine și de șansă.

Proiect derulat prin departamentul Metodic. Comunicare. Programe al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

produs final

enjoy!